Ce strategii au fermierii clujeni pentru a înfrunta schimbările climatice

Fermierii clujeni mizează pe soiuri îmbunătățite fără ajutorul modificărilor genetice intenționate. Astfel, în loc de porumbul Turda 800, ei folosesc hibridul Turda 850, iar în loc de soiul tradițional de triticale Arieșana ei cultivă soiul Ariadna. Aceste soiuri au fost dezvoltate de o instituție de stat, Stațiunea de Cercetări Agricole Turda.

Schimbările climatice au devenit o certitudine în Transilvania. Acestea înseamnă mai puține precipitații căzute, precum și temperaturi medii anuale mai ridicate. De asemenea, înseamnă și episoade de îngheț care apar primăvara târziu și care pun în pericol recoltele. De aceea, cercetătorii de la Stațiunea de Cercetări Agricole Turda, precum și cei de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, au început să dezvolte noi soiuri, mai rezistente la aceste schimbări climatice. De exemplu, din vechiul soi de porumb Turda 800, ei au dezvoltat soiul Turda 850, mai rezistent la secetă.

De asemenea, ei au obținut, prin selecție naturală, noi soiuri de triticale și au readus în grădinile cultivatorilor și vechi soiuri românești, precum roșii Inimă de bou, care sunt mai adaptate condițiilor concrete de sol și de climă. În alte locuri, au apărut hibrizi mai rezistenți. Așa ar fi cazul fermierilor din Apahida, care produc tot mai mulți hibrizi între vechiul soi de ridichi albe și lungi, caracteristic acestei zone din Transilvania, și ridichile roșii și rotunde, numite și ridichi de lună, aduse din Ungaria. Noii hibrizi păstrează forma și mărimea ridichilor albe, însă culoarea și gustul aparțin ridichilor rotunde din Ungaria. Schimbările climatice au și unele aspecte pozitive. De exemplu, zone din nordul județului, precum Vatra Roșia, au devenit potrivite pentru cultivarea strugurilor din soiuri nobile albe, iar Valea Mureșului a devenit potrivită pentru cultivarea strugurilor din soiuri nobile negre.

Related posts

Leave a Comment